Unele teste de screening sunt utilizate deoarece s-a demonstrat ca sunt folositoare in diagnosticarea precoce a cancerelor si in scaderea sansei de deces din cauza cancerului.Alte teste au fost utilizate deoarece s-a observat ca diagnosticheaza precoce cancerele la unele tipuri de oameni; totusi inca nu este stabilit prin trialuri clinice daca aceste teste scad riscul de deces de cauze maligne.
Oamenii de stiinta studiaza testele screening pentru a gasi investigatiile cu cei mai putini factori de risc si cu cele mai mari beneficii.
Trialurile de screeening pentru cancer se fac pentru a demonstra daca o detectare precoce a celulelor canceroase (diagnosticarea cancerului inainte de aparitia simptomelor) reduce sansele de deces ale unei persoane. Pentru unele tipuri de cancer, descoperirea si tratamentul acestora in stadii precoce are sanse mai mari de recuperare.
Testul Papanicolau
Este cel mai des folosit pentru screeningul cancerului de col uterin.
Testul Papanicolau consta in razuirea sau perierea celulelor de pe suprafata colului cervical si a vaginului.
O bucatica de vata, o perie sau un betisor mic de lemn este folosit pentru a racla usor celulele de pe suprafata cervixului sau vaginului.
Celulele sunt apoi observate la microscop pentru a vedea daca sunt modificate. Acesta se numeste frotiu Papanicolau.
O noua metoda de prelevare si observare a celulelor a fost gasita recent, in care celulele sunt puse intr-un mediu lichid inainte de a fi intinse pe lama.
Nu se cunoaste inca daca metoda functioneaza mai bine decat metoda standard si daca ajuta la prevenirea deceselor din cauza cancerului de col uterin.
Dupa testele pozitive se poate face si un test ADN pentru a afla daca etiologia bolii este infectia cu HPV.
Acest test este important pentru planificarea tratamentului de continuare. Alte teste pentru screening sunt studiate in trialuri clinice.
Testele screening presupun anumite riscuri. Decizia cu privire la supunerea la un test screening poate fi dificila. Nu toate testele screening sunt folositoare si majoritatea au risc crescut.
Inainte de a face un test screening se recomanda o discutie cu medicul. Este esential sa se cunoasca riscul pe care-l presupune testul si daca s-a dovedit ca testarea reduce riscul de deces prin cancer.
Riscurile unui screening pentru cancerul cervical includ:
- posibilitatea unor rezultate fals-negative: rezultatele pot fi bune chiar daca neoplasmul cervical este prezent; o femeie care are un rezultat fals-negativ (care arata lipsa cancerului cervical chiar daca acesta este prezent in realitate) poate intarzia o interventie medicala chiar daca persoana prezinta simptome
- pot apare si rezultate fals-pozitive: unele rezultate sunt pozitive chiar daca neoplazia nu este prezenta; de asemenea, unele celule displazice din cervix nu se transforma in cancer niciodata.
Un rezultat fals-pozitiv (unul care arata existenta celulelor maligne acolo unde nu sunt) poate duce la anxietate si se soldeaza cu mai multe investigatii (ca de exemplu colposcopia, crioterapia sau LEEP - loop electrosurgical excizion procedure - ablatia electrica) care presupun de asemenea anumite riscuri.
Medicul poate sfatui pacienta in privinta riscurilor pe care le presupune cancerul de col si a necesitatii unui screening.
De retinut!
Studiile arata ca decesele prin cancer cervical pot fi reduse prin screeningul cu testul Papanicolau cel putin o data la 2 sau 3 ani, incepand de la 3 ani dupa inceputul vietii sexuale.
Femeile care au histerectomie totala (operatie pentru scoaterea uterului si cervixului) nu au nevoie de frotiul citologic Babes Papanicolau.
Femeile cu varsta peste 60 de ani si cu rezultat negativ la examenul Papanicolau foarte rar pot avea teste anormale in viitor.
Decizia in privinta frecventei testarii se ia de catre pacienta impreuna cu medicul.
Sursa: Medicina de la A la Z
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu