Clasificarea vitaminelor
Vitaminele pot fi clasificate in vitamine hidrosolubile si vitamine liposolubile .
Vitaminele hidrosolubile sunt cele din complexul B si vitamina C. Functiile lor sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi.
Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar.
Carentele de vitamine hidrosolubile afecteaza cel mai mult tesuturile care "cresc" sau au un metabolism rapid cum ar fi pielea, sangele, tractul digestiv si sistemul nervos. Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare.
Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra.
Pelagra, care se manifesta prin eczeme, slabiciune, tulburari nervoase, apare mai ales în regiunile unde alimentatia se bazeaza în cea mai mare parte pe malai. Cuvântul de pelagra provine din limba italiana pelle agra, care înseamna piele aspra.
Cele mai bogate alimente în vitamina PP sunt: carnea, ficatul, laptele sucul de rosii (tomate), spanacul si drojdia de bere. Realizarile oamenilor de stiinta în domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica.
Astazi, industria chimico-farmaceutica, din tara noastra, prin fabricile de la Bucuresti, Cluj si Iasi, este în masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor.
Vitamine liposolubile sunt vitamina A, vitamina D, vitamina E, vitamina K.
Vitamina A joaca un rol vital in functionarea retinei, cresterea si maturarea celulelor epiteliale, cresterea oaselor si reproducere. De asemenea are rol antioxidant.
Vitamina E are rol de protectie al membranelor celulare, are rol antioxidant, imbunatateste functia imuna la batrini, reduce riscul cataractei.
Vitamina D este implicata in fixarea calciului in oase .
Vitamina K are rol anticoagulant si ajuta la calcefierea osoasa.
Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul în saruri minerale ale organismului si conditioneaza în special depozitarea normala a calciului în tesutul osos.
Se gaseste în "untura de peste", grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini, si în ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. Daca alimentele sunt sarace în aceastã vitamina D2 , organismul este predispus la rahitism, datorita decalcifierii organismului.
La copii rahitici oasele ramân moi si astfel se deformeaza usor, iar la adulti oasele devin fiabile, rupându-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie).
Continutul în vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete, datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat în vitamina D.
Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism.
În stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3, iar sintetic vitamina D4, care formeaza împreuna cu vitamina D2, respectiv calciferol, grupa vitaminelor D.
Vitaminele din grupa K (antihemoragice). Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca sângerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal.
În organismul omului si al animalelor, vitaminele K maresc cantitatea de protrombina în sânge, si prin aceasta sângele se încheaga normal.
Vitamina K 1, care se gaseste în foile verzi de lucerna, spanac, castane, varza si de asemenea în ficat si muschi .
Un comentariu:
Buna.Miam facut si eu un blog acum catva timp http://distractie-maxima.blogspot.com si as vrea sa te intreb dak vrei sa facem schimb de linkuri...dak da intra pe blog si lasa-mi comment...
Trimiteți un comentariu